Știință

Experții au analizat 250 de studii anterioare și au sintetizat rezultatele acestora. După cum s-a dovedit, cea mai mare reziliență a fost demonstrată de persoanele care au calități precum responsabilitatea, politețea, stabilitatea emoțională și deschiderea.

Extrovertiții, care se caracterizează prin activitate și sociabilitate, au mai mulți prieteni și cunoștințe, datorită cărora pot face față mai ușor condițiilor stresante.

Stabilitatea emoțională presupune capacitatea de a face față emoțiilor negative și stresului cu consecințe minime asupra sănătății. Persoanele responsabile preferă să își planifice acțiunile și să evite situațiile neplăcute, ceea ce ajută la reducerea stresului.

Pagini: 1 2

Cronostază

Poate timpul să stea pe loc? Pentru psihicul uman, da. Acest fenomen se numește cronostază. Pentru a-l ilustra, de regulă, dați un exemplu cu mâna a doua. Dacă ochiul unei persoane zăbovește din greșeală pe cadran, mâna a doua pare să se oprească pentru scurt timp, iar următorul său „tic-tac” pare mai lung.

Fenomenul de cronostază este explicat prin particularitățile vederii umane. Ochii noștri fac continuu saccade – mișcări rapide care par să scaneze lumea înconjurătoare. Dacă o persoană ar percepe realitatea așa cum o face o cameră video, ar vedea totul neclar.

Dar creierul nostru suprimă datele care sunt primite de nervul optic ca urmare a unei saccade și prelungește imaginea distinctă primită înainte de a începe. Cronostazia este un alt mod de a experimenta această caracteristică a vederii. În fața unei noi mișcări, creierul face un fel de ecranare, aducând ulterior percepția timpului la normal.

Recalibrare

Oamenii primesc date printr-o varietate de canale senzoriale și nu toate funcționează la fel de rapid și eficient. De exemplu, în condiții de vizibilitate redusă, vederea este afectată și procesarea informațiilor vizuale încetinește. În condiții de lumină bună, informațiile tactile necesită mai mult timp pentru a fi procesate decât cele vizuale.

De exemplu, o persoană care se plimbă printr-o pădure calcă pe o creangă și aude un pocnet. Este oare pocnetul provocat de creanga pe care a călcat-o? Sau poate că este vorba de un prădător care trosnește în apropiere? Pentru a supraviețui, oamenii trebuie să fie conștienți de acest lucru, determinând creierul să sincronizeze canalele senzoriale și abilitățile motorii.

Pagini: 1 2

Metabolism

Sângele multor animale de pe „planeta vegană” nu ar fi fost construit pe bază de hemoglobină. Și trebuie să ne dăm seama că fierul de origine „animală” este mult mai bine asimilat de reprezentanții faunei decât cel „vegetal”.

Boli

Dacă nu ar exista prădători și necrofagi, numărul populațiilor ar fi reglementat de boli.

Homo sapiens

Și nu ar avea unde să se ducă pe o astfel de planetă. Mâncatul de carne și nevoia de a vâna și de a ucide hrana au fost cele care au dus la dezvoltarea creierului de primat superior.

Peisaj

Terenul planetei ar fi fost foarte diferit. Fără prădători, Pământul ar fi pur și simplu pustiu.

Uniformitate

Diversitatea speciilor ar fi incredibil de redusă din cauza uniformității dietei.

Mamifere

Este puțin probabil ca acestea să fi apărut în principiu, deoarece cazeina (o componentă a laptelui) este o proteină animală, în mod clar nu este pro vegană.

Pagini: 1 2

Oamenii de știință au efectuat un studiu și au stabilit că limba poate recunoaște clorura de amoniu ca fiind un nou gust de bază care se alătură celorlalte (dulce, picant, acru, amar și umami). A fost identificat un grup distinct de receptori care îl percep.

S-a constatat, de asemenea, că proteina OTOP1 răspunde la aciditate. Cercetătorii au creat celule umane care conțin proteina OTOP1 și au confirmat că clorura de amoniu activează receptorul acesteia la fel de eficient ca și acidul.

Clorura de amoniu are un gust neplăcut, dar oamenii pot învăța să se bucure de ea la fel de mult ca de alimentele picante sau acide. Cu toate acestea, trebuie să se facă mai multe cercetări înainte ca noua aromă să poată fi oficializată.

Pagini: 1 2

Cercetătoarea Lubna Dada și colegii săi efectuează experimente la CERN (Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară) pentru a studia formarea norilor și impactul acestora asupra climei.

Oamenii de știință injectează vapori într-o cameră din oțel inoxidabil pentru a recrea procesul de formare a norilor în diferite medii. O lucrare publicată recent de experți afirmă că a fost descoperit un factor necunoscut până acum în formarea norilor: substanțele volatile naturale emise de copaci. Acești compuși, numiți sesquiterpene, contribuie la reacțiile chimice care duc la formarea norilor.

Pagini: 1 2